Acum câteva zile citeam în Libertatea despre o tipă care facuse 100 de mii de euro în 6 luni. Şi articolul începea cam aşa "Are 29 de ani, studii în Drept şi o afacere care a ajuns în numai o jumătate de an la o valoare de 100.000 de euro." Mai departe în articol spune cum a făcut duduia banii ăştia, şi cum mă dau în vânt după afaceri, citesc în continuare gândind că Libertatea a început să dea lecţii de afaceri bune şi gratis. "Daniela C... a adus din Japonia un produs miraculos, făcut dintr-o ciuperca vindecătoare, care ajută la tratarea a doua boli cumplite: diabetul şi cancerul". A... păi ştiu deja tipul ăsta de afacere, e genul Forever Living, care am să îl povestesc în postul ăsta.
Cum poţi să spui ca diabetul şi cancerul se vindecă cu ajutorul unui supliment nutritiv, e cea mai mare aberaţie spusă până acum. Dacă ar fi spus şi ea că ajută la prevenirea bolilor ăstea poate mai se găsea vreo babă nebună care să pună botul la astfel de chestie.
Revenind la afacere, rezumatul ei ar fi cam ăsta: tipa importă diferite produse (ceai, geluri de băut, suplimente nutritive sub formă de pastile, creme etc.), scoate din buzunar să zicem 2.000 de euro, cumpără chestiile ăstea şi dupaia caută distribuitori (oameni obişnuiţi), pentru ai distribuii produsul, pe care ulterior îi plăteşte cu comision din vânzările fiecăruia. Firma japoneză (să zicem că e japoneza, dar mie imi pare mai mult a firmă bulgărească sau turcească) îi oferă un pachet de produse la preţul de 500 de euro. Duduia dă pachetul distribuitorului ei cu preţul de 1000 de euro, deoarece ea are comisionul asigurat. Distribuitorii ei trebuie să cumpere neapărat pachetul de 1000 de euro ce cuprinde aprox. 30 de produse, produsele neputând fi cumpărate la bucată. După ce distribuitorul a cumpărat pachetul de produse, trebuie sa încerce să vândă produsele cu preţ dublu sau cel puţin cu un pret bun încat să îşi scoată şi el ceva bani pe plus. Astfel încat un produs de 15 euro, spre exemplu, ajunge să se vândă cu 45 sau chiar 55 de euro. Dacă distribuitorul, vinde un produs mai ieftin, acesta va ieşi în pierdere, iar mai rau, dacă nu vinde niciun produs nu îi mai ramane decat să se apuce să consume din ele cu gândul că se va vindeca miraculos peste noapte de diverse maladii, caci banii nu sunt returnabili. Mai pe romaneste: ia produsele ăstea, (ţi'le dau cu preţ dublu aşa că suntem prieteni) şi scapă şi tu de ele mai departe cum poţi.
În cazul Forever Living, se făcea chiar şi un plan în care era alcatuita o ierarhie a distribuitorilor, putând astfel să urci de la gradul de vanzator, la distribuitor, manager s.a.m.d., fiecare post având o percepţie diferită de aplicare a comisionului.
E un joc în care cel mai mic are de pierdut mereu şi e pus în stituaţia în care trebuie să vândă produse proaste la preţuri extreme, iar cel mare (care neapărat trebuie să fie un bun psiholog şi mincinos + să aibe' o putere de convingere extraordinară) va sta cu părţile moi pe o canapea de piele încercând să convingă fraierii oamenii să îi vândă produsele. Unde mai pui că îşi scoate şi bani buni din asta. Tipei ăsteia i-au ieşit chiar şi 100.000 de euro. Să o credem? :-? sau tot articolul este defapt o reclamă prin care duduia atrage "adepţi" :-s
Totuşi afacerea asta mi se pare o mizerie cumplită, eu unul dacă aş fi implicat în astfel de afaceri nu aş avea tupeul să spun asta prietenilor la un pahar de bere, dar să mă mai mă mândresc într-un ziar că am scos 100 de mii de euro dintr-o distribuţie nedreaptă şi munca unor oameni naivi.
