Alegerile de anu asta mi-au adus aminte de cum eram prezent inca din frageda pruncie la vot.

Pai cand aveam vreo 3 ani ma ia mama in brate si ca o femeie cu spiritul civic, se hotaraste sa mergem la vot.
Sectia de votare aproape de bloc, la vreo 100 de metri, exact in scoala in care urma sa studiez vreo 8 ani de zile dupaia.
Ajunge frumos la sectia de votare, ia buletinul de vot cu stampila si se indreapta spre cabina de vot, …cu mine in brate normal.
Pune stampila pe nu stiu cine, dupa care mi-o da mie. Iese din cabina, si inevitabil baga votul in urna. Isi ia buletinul de la duduia care il semnase si da sa plece.
La care duduia:
- Doamna? pai stampila?
Mama se uita buimaca si se intreaba “unde oi fi pus eu stampila ?”
La care un membru din comisia de votare, pufneste in ras si spune: “…uite unde e stampila!” :) )
Unde era stampila?
La nimeni altul decat mine, ronţăiam la ea ceva de speriat. Eram albastru pe la gura din cauza tusului, si un pic paliu la faţă, probabil din cauza cauciucului ala pe care nu puteam sa il inving.