sunt jos

La mai bine de 20 de ani de la caderea regimului comunist, edilii locali au incercat sa readuca in memoria pitestenilor biserica Sf. Nicolae printr-o replica din lemn a acesteia. Lucru ce se pare ca nu prea le-a iesit atat de bine, deoarece rezultatul este o macheta ce seamana mai mult cu o constructie dintr-un joc lego preistoric si nicidecum cu mareata biserica ce se inalta odata pe acelasi loc.
Doar gandindu-ma la dimensiunile acestei replici si la modul necioplit prin care a fost realizata, imi dau seama ca cei ce au aprobat acest proiect nu au avut nici un pic de respect pentru trecut sau mai ales pentru fostul lacas de cult.

Aruncarea unei „cutii” de lemn cu scopul de a servi ca monument pentru o constructie grandioasa precum biserica Sf. Nicolae, nu ne invie amintiri nostalgice, si in niciun caz nu ne aminteste faptul ca odata pe acel loc era construit un edificiu maret, ci doar ne poate duce cu gandul ca simtul frumosului si repsectul pentru religie au fost de mult uitate in orasul nostru.

Articol publicat in Ziarul de Arges 27.feb.2009
Sursa poza 1: Pitesteanul.ro
Sursa poza 2: Ziarul Lumina

Foarte multe bloggerite pe haipa.ro, practic majoritatea bloggeritelor pe care le cunosc sunt sau au fost gazduite de haipa. Hmm… nu pot sa spun chiar ce le atrage la acest host, probabil cuvintele “hai pa” ce atrag cateva consecinte bune/rele dupa ce au fost spuse.
Pritenii stiu de ce! >:)

Ma sperie chestia asta

continue reading…

Am comandat o cola în timp ce ea era la câtiva metri, vorbind la telefon.
Purta nişte blugi albaştri, cu talie joasă, mult decoloraţi, ce îi picau de minune. Deasupra avea un tricou alb cu dungi mov, puţin scurtat în aşa fel încât să se vadă câţiva centrimetri din abdomen. Peste, purta o bluză albă ce îi dădea decenţa despre care vorbeam mai sus.
Ochii şi părul negru contrastau puternic cu tricoul ei alb subţire, iar sprâncenele scurte şi absenta fardului îi dădeau întregii feţe un aer natural.
Tinuţa vaporoasă şi miscările ei, făcute chiar şi în timpul unui lucru banal, atrageau atenţia.
Alături de mine stătea Ionuţ ce păre că şi el o observa destul de bine, poate chiar înaintea mea, deoarece înca de cand o salutasem pe doamna Maciu pe peron, era foarte atras de ea, nescăpând-o din priviri.

- Vrei cola? Îl întreb inţentionat pentru a-i distrage atenţia.
- Nu merci!
- O cunoşti? întreb cu un chip ironic.
- Nu, dar poate o să o cunosc… îmi răspunde el cu un zambet dispreţuitor.

Dupa ce observ că ea îşi termină convorbirea şi se aşeaza lânga Andreea, storcesc cutia de cola, o arunc fix la picioarele lui, după care le fac semn dacă ma pot alătura. Gestul mi-a fost confirmat printr-o clipire de ochi, de către Andreea. Cu acelaşi chip ironic, îi intorc lui Ionuţ zâmbetul dispreţuitor şi mă îndrept agale spre ele.
Discutau despre mine şi mai precis, ea îi povestea Andreei cât de mult am distrat-o în toată această perioadă. Uşor amuzată şi ironică, Andreea spune că în privinţa ei şi a lui Vlad, lucrurile nu sunt aşa roz:

- Al meu e cam prostanc ! Tace ca mutu, nu a scos nicio vorbă până aici. Ba chiar la un moment dat l-a luat şi somnul.

Ne-a pufnit rasul, dupa care a aparut şi Vlad. Cu o rapiditate ieşită din comun, ne-am transformat în cele mai serioase persoane şi am abordat rapid alt subiect, sperând că Vlad nu a auzit nimic din tot ce se vorbea. continue reading…

Daca in postul trecut vorbeam despre erectie, sau mai bine zis despre modul in care sunt excitati barbatii, e uite ca in postul asta am sa vorbesc despre durata de functionare a mijlocului de munca barbatesc.
In trecut, industria pornosagului nu era atat de dezvoltata ca acum, cel putin la noi, asa ca privind din punctul meu de vedere, viata sexuala incepea mult mai tarziu fata de astazi, cand, sa fim seriosi, aproape orice pustan freaca o pustoaica in buda liceului.
Si asta incepe chiar si de la varste mai fragede. De exemplu, in autobuz, in urma cu cateva zile, doi copilasi pe la 10 ani vorbeau deschis despre un subiect umed si mai deschis.
Ei… ok, acum o sa va intrebati ce legatura au pustanii cu titlul acestui articol. O sa va mai tin putin in suspans, dezvaluind acest lucru doar la sfarsitul articolului.
Revenind la pornosaguri, in ziua de azi, daca pustiul meu de 11 ani se uita la tv vede tot felul de dudui “imbracate” in tot felul de tinute vaporoase, ce lasa sa se observe ţâţele si curul formele mirobolante ale corpului.
Daca plec la mare cu el e si mai rau. De cand a aparut moda minimalismului in ale costumelor de baie si toplesul a inceput sa se obisnuiasca saracul copil cu totul.
Daca isi cumpara si el un ziar, pur cu gand informativ, da peste alte dudui goale, asa ca nici acum nu e bine.
Anii trec, si dupa ce perpeleste cateva liceence in buda scolii cu gandul la fata de la pagina 5, pustanul meu isi face o “prietena” iar dupa cateva luni vine momentul in care ea, mai timida de fel, vrea sa ii arate ceva mai special:
ea: – George, hai pe la mine sa ii atat ceva!
el: – Ok.
Ea il invita in dormitor si se dezbraca, dupa care spune:
- Uite!
el: Asa si? am mai vazut asta …?  Deja m-am plictisit, nu mi se mai ridica. Pa!
…si uite cum al meu pustan ramane impotent din cauza fetelor de la mare, a ziarelor si a televizoarelor.

Nu mai bine de irakieni, ca fac sarbatoare atunci cand vad o glezna de femeie, sau macar daca o vad mai des de la 21 de ani, au o viata inainte si un “mijloc de munca” pastrat la cutiuta. Ca una e sa te apuci de treaba la 21 de ani si una e tragi si sa impingi de pe la 12. Sunt 9 ani in care ai destul timp sa te plictisesti, 9 ani de luat viagra dupa.

Erectia vine atunci cand anumite parti ale corpului sunt dezgolite voluntar sau involuntar, asa ca:
Daca femeile si-ar fi tinut acoperite degetele mici de la maini timp de 3000 de ani, barbatul ar fi avut erectie cand acestea se lasau “dezbracate” si vazute in cazul unei “ocazii speciale”?

De ce tiganului i se spune rrom si nu ffranc sau ggerm ori sspan?
Sa nu imi spuna cineva ca termenul rrom nu are nici o legatura cu denumirea aceste tari.
P.S. Da… sunt rasist!

Gata si cu filmele pe saptamana asta asa ca, am sa fac o strigare cu ce imi place:
Butterfly effect 1 si 2 sunt filme vechi dar bune. Filme ce trebuiesc vizionat neaparat. Nu stiu cum de le-am sacapt pana acum. Nota 8.5, urmatorul!
Sunt un masochist si spun ca puteau sa mai umble putin la partea de sfarsit din The Reader, cand duduia se sinucide, astfel incat sa faca finalul putin mai tragic. Nota 7. Totusi mi-a placut combinatia asta dintre fata batrana analfabeta si pustanul tocilar, dar parca era mai bine daca ea era profesoara si el nestitutor.
Urmatoarele filme vizionate se numesc Role Models si Yes Man. Am asteptat filmele asta ceva vreme si nu mi-au cauzat decat un mic fâs. Alte “comedii” americane de duzina. Nota 6 pentru primul si 6.50 pentru al doilea.
Three este un film bun. Vazusem putin din el acum cateva luni la televizor, si mi-am zis ca e musai sa fac rost de el dupa ce am observat ţâţele costumul de baie al actritei principale. Filmul mai are o bila alba din partea mea pentru ca este cu naufragiati. Bun, bun, nota 7.50.
Hai da-o dracu de treaba, Punisher War Zone nu se ridica la asteptarile fostului Punisher. Tipul asta e gelat la greu, si seama mai mult cu 007 decat cu nenea ala care batea golanii la fund. Probabil ca vechea poveste avea un sfarsit atat de inchegat si de bun incat niciun al scenarist nu mai putea scoate ceva asemanator. De continuat nu se pune problema, deoarece nu vad nicio legatura intre cele doua filme. Nota 7.
Gata!

Oare nu sună putin idiot cand autorul unui articol din ziar (off-line) isi pune singur intrebari? sau isi intreba cititorii prin expresii de genu: ” Oare s-a pavat strada cutare? ”
Mama dracu, de asta cumpar ziarul, sa aflu daca s-a pavat strada cutare, daca se fac restructurari la firma cutare, sau daca are loc un eveniment in ziua cutare, nu ca sa citesc niste intrebari tampite.
Ok, sa zicem totusi ca autorul vrea ca cineva sa ii raspunda la intrebare, dar nici asta nu e ceva relevant pentru ca vorbind de un ziar off-line, cititorul nu are cum sa raspunda pentru nu ca nu prea are cum sa isi publice comentariile la articole in ziar, deci devine o intrebare retorica, deci am dat banii pe un ziar in care sa citesc cum isi pune unu intrebari.
Intrebari pot sa imi pun si singur… pe gratis.
Credeam ca ziarele au scapat de prostia din media in general, dar se pare ca nu e deloc asa.
Nu ma mai mira nimic! Cu Sugaru’ inainte!