Ţăranul la oraş

Un tablou indedit de toamna morocanoasa incropit intre zidurile blocurilor comuniste, in spatele carora locuiesc peste 48 de familii de romani. Unii dintre ei mai civilizati decat celalalti.
Un tablou relativ frumos, urban, placut doar de catre cel ce stie sa aprecieze o astfel de frumusete. Nuante de gri, fire de telefonie fixa si internet stopesc pe alocuri peisajul. Static, fara vreo miscare, totul pare inghetat... ce e drept probabil si din cauza frigului de afara.

Momentul de contemplare dispare brusc dupa ce o cutie de margarina zboara de la etajul 3 al blocului de vizavi. O urmeaza la scurt timp si cateva coji de dovleac si o farfurioara de plastic.
Persoana ce lansase obiectele, o duduie pe la vreo 40 de ani, scoate intr-un final capul pe fereastra pentru a se asigura ca resturile aruncate au atins cu brio pamantul.

Cam asa incepe povestea noastra de astazi. O poveste despre nesimtire, proasta crestere si civilizatie din cur luata.

Sa o luam cu inceputul.
Prin 1970, cam asa, o data cu aparitia blocurilor in frumosul Pitesti- ce trebuie precizat ca avea o infatisare de sat si nu de oras inaintea perioadei comunista (cu exceptia putinelor locuri)- Ceausescu pune la punct un plan maret de urbanizare.
Mutarea multor persoane din mediul rural in cel urban pentru a sprijini industria si pentru a moderniza orasele, s-a dovedit o idee proasta cel putin dintr-un anumit punct de vedere
Multi oameni veniti de la sate, au inghesuit bine in valizele lor pe langa agoniseala de o viata, si proastele obiceiuri.
Ajunsi in oras, s-au trezit nevoiti sa despacheteze tot. Iar cand spun tot, ma refer si la obiceiurile pomenite mai sus. Obiceiuri al dracului de bine tiparite in memorie, ce se pare ca s-au mentinut pana in ziua de azi, si nu dau vreun semn de disparitie.

Si uite asa facem un salt de aproximativ 40 de ani revenind la vecinii nostri.
Eu nu mi-s patit prea rau cu ai mei. Bine... in afara de asta. A, si unele timpuri in care ăi' de sub mine se apucau de facut gratar in balcon. Ei fiind la III, eu la IV si cu cateva haine la uscat, ajunsesem sa urasc momentul in care gandeam ca locuind la un etaj superior ma va face automat superior fata de restul locatarilor.

Dar mi-a trecut. Brusc!
Aflat intr-o vizita de curtoazie la fratele meu- sa-i spunem asa, ori de intoarcere a vizitei popular vorbind- a trebuit sa imi iau ragaz pentru a trage o gura de aer proaspat, de pe balcon, dupa mai bine de 2 ore petrecute intr-o camera micuta.
Fix in fata acestuia- un maldar de gunoi, printre care se puteau observa: cutii de cola, paine mucegaita, cutii de pizza dar si chiloti de dama, pungulite de absorbante si alte chestii pe care nu vreau sa le enumar.

Intrebat, fratele meu mi-a raspuns ca toate astea vin de la individa de deasupra apartamentului lui, care se pare ca este de-o civilizatie debordanta.
E frumos de relatat ca asta l-a oprit sa-si mai intinda rufe la uscat in exteriorul balconului, incadrandu-se astfel inaintea tuturor in normele europene, dupa ce duduia de mai sus, a aruncat o cana de cafea peste balcon in urma unei discutii aprinse cu sotul ei.
Momentele cand isi termină tigara aruncandu-si-o cu multa nepasare in jos, ori cand cioflecaie semntie pe balcon scuipand restul cojilor in "neant", sunt si ele la ordinea zilei.

Si acum imi pun o intrebare stupida, gandindu-ma cum astfel de oameni mai pot iesi afara din casa.
Cine mama dracului cred ca o sa le ia gunoiul?
Ei? ...in niciun caz. Acum sunt "oraşeni", deci trateaza lucruile cu un alt aer. Superior!

Cert e ca sumedenia de mizerii nu dispare singura.
Revenind intr-un aer mai comic- cam asa am putut sa ii observ culoarea chilotilor vecinei de la III.

Mi-as fi dorit sa fiu singurul ce vede asemenea lucruri, nu doar pentru ca am un spirit de observatie bine dezvoltat, ci datorita inexistentei lor- dar din pacate nu sunt.

PS. Ah, si inca una de la mine! De data asta, duduia de 40 de ani din blocul de vizavi, cred ca a aruncat o punga. A plutit mladios pana jos, dupa care s-a asezat.Si cam atat...

Mai vrei? Mai ai si aici chiar daca e cam veche

(vazuta pe la piticu.ro, mai de mult)

Tags: , , , , , ,
Printed from: http://suntjos.lanebuni.eu/2009/11/01/taranul-la-oras/ .
© 2010.

1 Comentariu   »

RSS Aboneaza-te la comentariile acestui post , TrackBack URI

Lasa un comentariu

    Twitter

  • wordpress blog stats
  • ASIGURARI OMNIASIG PITESTI

  • Bun de vizitat

  • Diverse