Nu am calitatile mamei Omida, chiar daca am mancat stampila de vot odata!
Aveam de gand sa intru in cabina si sa votez toti “paricipantii”. Iar daca se intampla cumva, sa raman fara tus, as fi iesit din cabina pentru a mai cere putin tus, asta pentru a nu se supara vreunul pe mine ca l-am lasat nevotat.
Dar nu mi-a iesit. Am fost cuprins de o durere crunta de spate. Si la propriu si la figurat.
Asa ca am lasat multimea sa decida pentru mine. Si s-a ales!
Singurul lucru care-l vad a fi unul bun, in toata tarasenia asta este ca pot tipa: “gaozarilor”, la ora 4 dimineata, de la fereastra unui hotel obscur din Jupiter, beat mort, fara a parea demodat.
Trebuie sa marturisesc cu lux de amanunte ca nimic nu ma induioseaza mai mult decat sintagma “de ce imi vorbesti asa?”
Pot auzi tot felul de declaratii lacrimogene, marturisiri siropoase completate si de gesturi sinucigase ale persoanelor ce-mi relateaza dragostea eterna, atat timp cat nu aud replica de mai sus, totul e un fâs.
Am observat ca [Citeşte mai departe în: 
Comentarii